Poziția de Coordonator turiști și activități conexe de fotografiere deschide o nouă oportunitate pentru pasionații de natură, viață sălbatică și fotografie în Delta Dunării, la Ultima Frontieră, Periprava. Acest rol este unul cheie în dezvoltarea ofertelor pentru turiști și fotografi de natură și implică gestionarea infrastructurii de hide-uri de fotografie și coordonarea grupurilor de vizitatori pentru a asigura o experiență memorabilă, cu respect pentru natură.

Pe 31 iulie marcăm Ziua Internațională a Rangerilor – o zi dedicată celor care, alături de ecologi, biologi și alți specialiști, contribuie activ la protejarea naturii și a biodiversității.
Această zi, instituită în anul 1992 de Federația Internațională a Rangerilor, este o binemeritată recunoaștere a eforturilor celor care lucrează pe teren. De la monitorizarea faunei sălbatice până la sprijinirea comunităților locale în coexistența cu animalele sălbatice, rangerii joacă un rol esențial în menținerea echilibrului dintre om și natură. Cu profesionalism, curaj și dedicare, ei sunt veriga esențială dintre conservare, natură și comunitate.

Inițiativele Rewilding România au ca scop regenerarea naturii, revitalizarea comunităților și crearea de noi oportunități pentru oamenii care locuiesc aproape de natură. În Munții Țarcu trăiesc peste 200 de zimbri complet liberi. Generațiile tinere de aici cresc și se formează într-un loc în care zimbrul face parte din nou din peisaj și este important să înțeleagă de acum de ce acest animal a fost reintrodus aici și care sunt beneficiile pe care le aduce naturii și oamenilor. Programele educaționale create de Rewilding România îi ajută să înțeleagă atât zimbrul, cât și alte specii cheie și rolul lor.

Râurile cu curgere liberă sunt artere pline de viață care asigură sănătatea ecosistemelor și susțin biodiversitatea. Prin inițiativa de refacere a conectivității longitudinale a râurilor finanțată prin Programul Open Rivers, implementată de Rewilding România în parteneriat cu Aqua Crisius în bazinele hidrografice Cerna-Belareca, Pârâul-Rece, Feneș, Sebeș și Bistra au fost identificate nu mai puțin de 82 de bariere. Multe dintre aceste construcții realizate pe cursul râurilor și-au pierdut de mult funcționalitatea, sunt ieșite din uz și se află într-o stare avansată de degradare. Cu toate acestea, impactul negativ asupra naturii continuă.