Întoarcerea zimbrului în Carpații de sud-vest: o șansă reală pentru natură și comunitățile locale

În comunele Armeniș, Teregova și Cornereva, această schimbare aduce o serie de provocări, dar și oportunități. Rewilding România, una dintre organizațiile care sprijină această reintroducere, își concentrează eforturile pe crearea unei coexistențe reale și funcționale între oameni și zimbri. Localnicii devin astfel adevărați pionieri, parte activă într–un model ce ar putea inspira și alte regiuni din Europa. 

 

Zimbrul atrage turiști, dar turiștii au nevoie de mai mult decât peisaje

Cu una dintre cele mai mari populații de zimbri liberi din Europa, zona Munților Țarcu a început să atragă turiști din toate colțurile lumii. Iar odată cu turiștii apare o nevoie firească: locuri de cazare, dar mai ales spații unde aceștia să poată mânca produse locale autentice și să simtă cultura locului. 

În prezent, însă, niciuna dintre comunele Armeniș, Teregova sau Cornereva – și nici localitățile din apropiere – nu are un punct gastronomic local (PGL) autorizat. Această lipsă a fost motorul care a determinat echipa Rewilding România să acționeze. În colaborare cu Agenția Națională a Zonei Montane, am început organizarea de cursuri de specializare pentru cei care vor să deschidă un PGL. 

 

Comunitățile răspund: interes neașteptat de mare pentru cursurile de formare 

Primul curs, desfășurat în februarie 2025, a atras nu mai puțin de 43 de persoane – un interes peste așteptări. Cererea a fost atât de mare încât o nouă sesiune a fost organizată la începutul lunii mai, de data aceasta cu 49 de cursanți. Toți participanții vor obține o diplomă care le permite să deschidă puncte gastronomice locale – o inițiativă care transformă pasiunea pentru gătit și tradițiile culinare în surse sustenabile de venit. 

La cursul din mai, am avut onoarea de a-l avea invitat pe Dan Liuț, realizatorul emisiunii Sarea în Bucate de la TVR, cunoscut pentru promovarea gastronomiei tradiționale românești. Prin intervenția sa, le-a vorbit cursanților despre importanța punctelor gastronomice locale în păstrarea și promovarea patrimoniului culinar regional. Mesajul său a fost unul încurajator, plin de speranță și încredere în potențialul comunităților locale. 

În plus, cursanții au primit două mesaje video din partea unor personalități cu impact în domeniu: 

• Teodor Frolu, antreprenor cultural și vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, a fost un actor esențial în procesul prin care conceptul de PGL a fost adus în legalitate, împreună cu regretatul Ivan Patzaichin. În mesajul său, Frolu a subliniat că PGL-urile pot deveni „custozi de tradiție” și pot contribui la revitalizarea satelor prin turism cultural și experiențial. 

• Dorian Lungu, președintele Asociației Gastro Local și fondatorul platformei naționale GastroLocal, a vorbit despre importanța calității, a ingredientelor locale și a implicării comunităților în dezvoltarea unui turism autentic și sustenabil. El a accentuat că un PGL trebuie să folosească minimum 70% ingrediente provenite din gospodăria proprie sau din vecinătate, consolidând astfel economia locală.

 

Urmează mentoratul: de la idee la deschidere 

În luna iunie va începe un program complex de mentorat dedicat celor care doresc să își transforme ideile în realitate și să deschidă efectiv un PGL. Programul va include: 

• Atelier despre condițiile sanitare care trebuie îndeplinite. 

• Noțiuni de gestiune primară și sănătate financiară. 

• Sprijin pentru calcularea echitabilă a prețurilor. 

• Colaborare cu voluntari de la facultățile de design și arhitectură pentru amenajarea estetică a spațiilor de servire. 

• Schimburi de experiență cu alte PGL-uri de succes din țară. 

• Ateliere gastronomice cu bucătari consacrați, care îi vor ajuta pe localnici să redescopere și să valorifice rețetele tradiționale ale zonei. 

 

Gastronomia ca instrument de coexistență – conectăm fermierii din zone unde pot apărea interacțiuni cu zimbrul la noile PGL-uri, formând un lanț alimentar scurt, sustenabil și echitabil

Care este legătura dintre punctele gastronomice locale și coexistența cu zimbrul? Este una profundă și esențială. PGL-urile pot demonstra cum revenirea zimbrului îmbunătățește nu doar biodiversitatea, ci și calitatea vieții localnicilor, oferindu-le surse alternative de venit și contribuind la reducerea depopulării rurale. 

Mai mult, prin aceste inițiative se dorește formarea unui lanț alimentar scurt între fermierii care trăiesc în zone unde zimbrii pot provoca daune și noile PGL-uri, care să se aprovizioneze cu prioritate de la acești producători locali. Astfel, se creează un model de care atât oamenii, cât și natura beneficiază, iar turiștii devin parte activă a poveștii – nu doar spectatori, ci contribuitori direcți la succesul inițiativei de reintroducere a zimbrului. 

 

O poveste despre reechilibru și apartenență

Prin alegerile lor zilnice – de la locul unde mănâncă, la produsele pe care le cumpără sau experiențele pe care le aleg – turiștii și localnicii contribuie activ la un nou model de dezvoltare rurală. În Carpatii de sud-vest se conturează o poveste despre reechilibru: între natură și oameni, între trecut și viitor, între identitate locală și deschidere către lume. 

După două secole, omul învață din nou să trăiască alături de zimbru. Iar această revenire nu aduce doar un animal înapoi în pădure, ci readuce speranță, cooperare și sens în satele de munte.