O întindere vastă, sălbatică, unde găsim păduri bogate, înălțimi impresionante și lacuri glaciare. Acest landscape se întinde pe 318.000 de hectare și include două parcuri naturale și o arie Natura 2000, fiind împărțit în trei zone principale: Munții Țarcu, Munții Retezat-Godeanu și zona Domogled-Valea Cernei.
Zona de activitate cuprinde masivele montane Țarcu, Retezat-Godeanu, Cernei-Mehedinți. În cele peste 318.000 de hectare sunt cuprinse arii protejate, peisaje unice specifice fiecărei grupe de munți și o biodiversitate cum rar se mai găsește în Europa. Suprafețe mari de păduri neatinse, zone sălbatice, râuri de munte, vegetație mozaicată rezultată din pășunat și practici tradiționale și specii de animale sălbatice, care trăiesc liber.
Aria în care Rewilding România își desfășoară activitatea are o diversitate biologică impresionantă. Fauna celor trei zone cuprinde 55 specii de mamifere precum urs, lup, râs, capră neagră, cerb, căprior, jder de piatră, jder de copac, hermelină, pisică sălbatică etc.
Dintre toate speciile de mamifere două sunt particulare zonei, respectiv zimbrul din Munții Țarcu, care se mai găsește în țară doar în alte 2 zone: Vânători Neamț și Munții Făgăraș și marmota, care mai există doar în Munții Făgăraș și Rodnei.
Masivul Retezat este renumit pentru cele peste 80 de lacuri glaciare (40% din totalul lacurilor glaciare din România), cel mai mare lac glaciar din țară: lacul Bucura, cel mai adânc lac: Zănoaga și lacul aflat la cea mai mare altitudine din țară: lacul Tăul Porții.
În cele 2 masive, Retezat-Godeanu și Cernei-Mehedinți se regăsesc peste 1300 specii de plante, reprezentând o treime din totalul plantelor din țara noastră. Tot aici se regăsesc peste 100 de specii de plante endemice și rare, precum flămânzica, bujorul de munte, sângele voinicului, papucul doamnei, floarea de colț și renumitul pin negru de Banat.
În toate zona Rewiling sunt prezente peste 110 specii de păsări, un sfert din totalul speciilor de păsări din România, multe dintre acestea fiind specii protejate și cu un rol esențial pentru ecosistem, precum acvila de munte, acvila țipătoare mică, șoimul rândunelelor, cocoșul de munte, ierunca, cristelul de câmp, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoare cu trei degete, ciocănitoare cu spate alb, muscar alb etc.
În prezent nu există un inventar complet al speciilor de nevertebrate din zonă, dar diversitatea acestora este remarcabilă. Amintim cel puțin 1100 specii de fluturi și prezența a cel puțin 30 de specii endemice de nevertebrate în masivul Retezat.
Parcul Domogled-Valea Cernei se întinde de-a lungul râului Cerna, cu stânci amețitoare, care ascund o viață aparte. Dacă în vale întâlnim cățărători, alergători și alți iubitori de munte care se bucură de natură, deasupra stâncilor ritmul încetinește, iar stâncile ascund importante colonii de lilieci (chiroptere). În cele peste 40 de cătune izolate de lumea de afară, dar legate prin cărări de munte și oameni, pășim în trecut pentru a asculta poveștile celor care trăiesc pe culmi.
Metoda ”rewilding” recunoaște importanța biodiversității pentru sănătatea ecosistemului și contribuie prin reintroducerea speciilor dispărute, dar care istoric au fost prezente pe teritoriul României. În acest sens, în anul 2014, prin parteneriatul dintre Rewilding Europe și WWF România, a avut loc prima relocare în Munții Țarcu, cu scopul de a pune bazele unei populații viabile de zimbri în Sud-Vestul Carpaților. Conform studiilor genetice, în anul 2022, populația de zimbri liberi, număra peste 152 de exemplare și este în continuă creștere (200+ în prezent), aducând beneficii atât pentru natură cât și pentru om.
Impactul uman a afectat în timp biodiversitatea. Chiar dacă efectele activităților umane nu se pot vedea mereu cu ochiul liber, diversitatea speciilor de plante și animale a scăzut dramatic din cauza activităților planificate exclusiv în scopuri economice, fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra naturii. Printr-un management sustenabil al pădurilor, pajiștilor și faunei cinegetice, cu minimă intervenție umană, ne dorim să oferim naturii spațiu suficient și protecție, pentru a putea să-și refacă procesele naturale, iar viața sălbatică să revină și să prospere.
Natura nu este o resursă inepuizabilă. Poate aduce beneficii comunităților locale, cu condiția ca metodele prin care acest lucru se întâmplă să fie bune și pentru om și pentru natură. Inițiativele pe care metoda ”rewilding” le propune încurajează dezvoltarea unei economii responsabile, care ține cont de toate părțile implicate. Prin susținerea producătorilor locali și a antreprenorilor care își doresc să descopere noi moduri prin care să dezvolte afaceri în colaborare cu natura, ne propunem să demonstrăm că omul și natura pot să crească împreună ajutându-se.