Prima semnalare a speciei Fâsa mare (Cobitis elongata) în râul Cerna

Studiu de evaluare a faunei piscicole

Un studiu asupra faunei piscicole a fost realizat de Asociația Aqua Crisius în sectorul inferior al râului Cerna, între confluența cu râul Belareca, principalul său afluent, și vărsarea în fluviul Dunărea. Inițial, scopul acestui studiu a fost de evaluare a faunei în contextul dezvoltării de infrastructură, iar ulterior a inclus și monitorizarea populațiilor de pești în cadrul proiectului „Identificarea barierelor din cinci bazine hidrografice din Carpații Meridionali, România”, coordonat de Fundația Rewilding România, în cadrul programului Open Rivers.

Râul Cerna este un râu de mărime medie, cu un debit mediu și are un singur afluent principal, râul Belareca. Pe cursul său sunt amplasate două baraje, care formează lacurile artificiale Valea Iovanului și Herculane, iar un al treilea baraj este în construcție pe râul Belareca, sector care a fost recent supus unor lucrări de regularizare. Faptul că zona de studiu este influențată de lucrări hidrotehnice și de modificări ale cursului natural al râului, are o relevanță importantă pentru cercetare și pentru evaluarea efectelor fragmentării asupra biodiversității acvatice. 

Cercetările s-au desfășurat în perioada 2020–2024, în patru stații de eșantionare, pe o lungime de aproximativ 12 km, utilizând metode standardizate de pescuit. Exemplarele au fost identificate și ulterior eliberate în habitatul natural. În cadrul campaniilor de pescuit au fost identificate 19 specii de pești, dintre care 7 specii migratoare din Dunăre. O altă concluzie a studiului este că speciile invazive Guvid cu nas (Proterorhinus semilunaris) și Strunghilul (Neogobius melanostomus) sunt în expansiune și pot afecta speciile native prin competiție și prădare. O specie identificată destul de rar în timpul cercetărilor a fost Chetrarul (Romanogobio uranoscopus), prezența căruia este afectată de lucrările hidrotehnice. Semnalarea prezenței speciei Fâsa mare (Cobitis elongata) reprezintă un rezultat important pentru completarea datelor faunistice din acest bazin.

Specia Cobitis elongata a fost identificată pentru prima dată în bazinul râului Cerna, într-o zonă cu substrat nisipos, la altitudinea de 86 m. A fost identificat un singur exemplar care era probabil femelă. Identificarea și evaluarea acestuia s-a realizat pe baza fotografiilor. Au fost efectuate măsurători morfometrice, inclusiv lungimea totală și standard, dimensiunile capului și ale ochiului, distanțele pre-dorsală, pre-ventrală și pre-anală, înălțimea corpului și lungimea pedunculului caudal. Unele valori sunt mai ridicate decât cele raportate pentru populațiile din bazinul râului Nera, de exemplu, însă interpretarea este limitată de dimensiunea redusă a eșantionului. Pentru evitarea confuziei dintre speciile Cobitis elongatoides și Cobitis elongata, identificarea s-a bazat pe analiza zonelor Gambetta de pe flancurile corpului. iar evaluarea s-a realizat pe baza fotografiilor. 

Cercetările din teren au fost coordonate de Andrei Togor, președintele Asociației Aqua Crisius, absolvent de piscicultură și specialist în ihtiologie. Informații detaliate despre studiu pot fi consultate în articolul științific semnat de Andrei Togor pe care îl puteți consulta aici.

Relevanța descoperirii și valoarea științifică a studiului

Identificarea fâsei mari în râul Cerna extinde aria cunoscută de distribuție a speciei în România și completează datele faunistice existente. Studiile piscicole anterioare nu menționează această specie în zonă, ceea ce indică o posibilă colonizare recentă.

Rezultatele oferă o bază științifică pentru evaluarea stării ecosistemelor acvatice și pentru fundamentarea măsurilor de conservare, într-un context marcat de presiuni antropice precum barajele, regularizările de curs și poluarea. Studiul evidențiază, totodată, vulnerabilitatea populațiilor locale de pești și necesitatea menținerii conectivității ecologice și a unui regim hidrologic apropiat de cel natural pentru protejarea biodiversității pe termen lung.

Fâsa mare – o specie cu rol ecologic important

Fâsa mare (Cobitis elongata) este o specie nativă a bazinului Dunării, prezentă în mai multe țări din Europa de Sud-Est. Distribuția este asociată în principal cu afluenții de pe malul drept al Dunării. În România, populațiile stabile sunt cunoscute în bazinul Nerei și în râul Caraș, iar studii recente confirmă menținerea populației în râul Miniș. 

Este un pește de dimensiuni mici, care trăiește pe fundul râurilor, preferând substraturile nisipoase și pietroase, îngropându-se parțial în sediment. Femelele au dimensiuni mai mari decât masculii.

Specia are o valoare economică redusă, fiind utilizată ocazional ca nadă sau ca hrană pentru pești de interes comercial. Importanța sa este în principal ecologică. Se hrănește cu nevertebrate mici și, astfel, contribuie la reglarea populațiilor acestora și la menținerea echilibrului ecosistemului. La rândul său, reprezintă o sursă de hrană pentru pești prădători, păsări acvatice și mamifere. Prezența fâsei mari indică un râu cu substrat natural și condiții ecologice bune, fiind un indicator al calității apei.

Specia este vulnerabilă la presiunile antropice, precum poluarea, extracția agregatelor minerale, regularizarea cursurilor de apă și braconajul, motiv pentru care necesită măsuri de protecție și management adecvat. Conform Listei Roșii a nevertebratelor din România, specia este catalogată drept „vulnerabilă”, datorită arealului restrâns și a presiunii antropice ridicate asupra habitatului. 

Concluziile studiului realizat pe râul Cerna

Analiza faunei piscicole a evidențiat o diversitate relativ ridicată de specii, dar și diferențe clare între sectoarele de râu libere și cele fragmentate. Speciile sensibile au fost mai numeroase în zonele cu curgere liberă, în timp ce sectoarele afectate de praguri și alte bariere au prezentat o diversitate redusă.

Aceste rezultate confirmă faptul că fragmentarea cursurilor de apă afectează migrația peștilor, ciclurile de viață și stabilitatea populațiilor. Menținerea conectivității longitudinale și a unui debit ecologic adecvat este esențială pentru conservarea biodiversității acvatice și pentru funcționarea sănătoasă a ecosistemelor riverane. Prezența speciei Fâsa mare în bazinul râului Cerna era previzibilă având în vedere că se regăsește în bazinele vecine. Pentru conservarea speciei și menținerea populației în bazinul râului Cerna se recomandă asigurarea debitului natural, evitarea sau limitarea lucrărilor hidrologice. 

Programul Open Rivers și rolul Rewilding România în restaurarea ecosistemelor acvatice

Programul Open Rivers este o inițiativă europeană care urmărește refacerea conectivității naturale a râurilor prin eliminarea barierelor artificiale nefuncționale, precum baraje de mici dimensiuni, praguri și stăvilare, care fragmentează habitatele acvatice și blochează migrația speciilor.

În România, Rewilding România în parteneriat cu Asociația Aqua Crisius implementează proiectul „Identificarea barierelor din cinci bazine hidrografice din Carpații Meridionali, România” finanțat prin Programul Open Rivers. Obiectivul principal este redarea curgerii naturale a râurilor și revitalizarea ecosistemelor acvatice din bazinele Belareca, Ramna, Bistra, Sebeș, Feneș și Pârâul Rece.

În cadrul acestui proiect, echipele din teren au cartografiat 82 de bariere, documentând localizarea, tipul, starea și accesibilitatea acestora. Majoritatea sunt degradate și nu mai îndeplinesc funcția pentru care au fost construite, însă continuă să fragmenteze habitatele și să limiteze migrația peștilor.

Astfel, în prima etapă a proiectului, finalizată în 2024, în bazinul râului Belareca au fost documentate 20 de structuri, iar râul Ramna a fost desemnat zonă prioritară de acțiune, datorită valorii sale ecologice și a potențialului ridicat de refacere. Au fost selectate 7 praguri din beton, construite în anii 1970, dar care în prezent sunt degradate, nefuncționale și reprezintă obstacole majore pentru refacerea conectivității naturale a râului. Cea de-a doua etapă, care a început în 2025 și se va derula până în septembrie 2026, este dedicată documentării tehnice și elaborării studiului de fezabilitate, iar ulterior eliminării celor 7 praguri de beton. Această acțiune va permite astfel redeschiderea a 22 de km de râu pentru migrația naturală a speciilor și va reprezenta un pas colosal în refacerea habitatelor acvatice. 

Conectivitatea râurilor, esențială pentru biodiversitatea acvatică

Campaniile de pescuit realizate de Aqua Crisius în cadrul proiectelor derulate împreună cu Rewilding România oferă date esențiale despre starea ecosistemelor acvatice. Rezultatele arată diferențe clare între sectoarele de râu libere și cele fragmentate, confirmând beneficiile conectivității pentru biodiversitate.

Activitatea Rewilding România se concentrează pe evaluarea impactului barierelor, pregătirea documentațiilor tehnice pentru îndepărtarea acestora și implicarea comunităților locale în procesul de refacere a râurilor. Monitorizările biologice demonstrează că sectoarele de râu libere susțin o diversitate mai mare de specii și populații mai stabile.

În acest context, studiul realizat pe râul Cerna și descoperirea prezenței speciei fâsa mare completează obiectivele programului Open Rivers și oferă argumente științifice suplimentare pentru prioritizarea restaurării cursurilor de apă. Datele colectate susțin importanța eliminării barierelor pentru menținerea biodiversității și pentru refacerea proceselor naturale în peisajele acvatice din sud-vestul Carpaților.

Inițiativele de rewilding creează cadrul în care natura își recapătă echilibrul și funcțiile naturale, prin monitorizare atentă și intervenții limitate, doar acolo unde este cu adevărat necesar. Credem într-o relație bazată pe respect cu natura, nu încercăm să o controlăm, ci să-i oferim spațiul și condițiile de care are nevoie pentru a se reface și a-și urma cursul firesc.

Printr-o donație, devii parte din acest efort și contribui direct la refacerea râurilor, la monitorizarea biodiversității și la colectarea de date științifice riguroase, care susțin decizii responsabile.

Te invităm să accesezi pagina noastră de donații și să alegi modul în care vrei să susții aceste inițiative care dau naturii șansa de a se vindeca.