Rezumat al Studiului Preliminar de Evaluare al Impactului Ecologic al Barărilor din Sud-Vestul Carpaților

Studiul a fost realizat de către Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius în cadrul proiectului „Rewilding rivers in the Southern Carpathians, Romania – Preparatory work for removing barriers in 5 catchments”, finanțat prin European Open Rivers Programme, sprijinit de Arcadia. 

Peștii oferă instrumente puternice pentru evaluarea stării mediilor acvatice, datorită a trei atribute esențiale: sensibilitatea ridicată la majoritatea formelor de perturbări antropice, aplicabilitatea lor la toate nivelurile de organizare biologică și raportul cost-beneficiu favorabil al programelor de monitorizare (Harris, 1995). De asemenea, peștii pot fi utilizați ca indicatori pe intervale spațiale și temporale largi, acoperind toate nivelurile trofice ale ecosistemelor acvatice. 

Scopul principal a fost evaluarea diversității ihtiofaunistice și a impactului barierelor transversale (baraje, praguri, vad, etc.) asupra conectivității a râurilor în cinci bazine hidrografice din sudul Carpaților: Cerna-Belareca, Pârâul-Rece, Feneș, Sebeș și Bistra. 

În vederea inventarierii speciilor de pești, colectarea datelor s-a realizat prin pescuit științific utilizând tehnica electronarcozei (așa-numitul electrofishing). Aceasta metodă implică utilizarea unui curent electric controlat pentru a induce o paralizie temporară a indivizilor, facilitând capturarea acestora cu ajutorul minciogurilor. Este considerată cea mai puțin invazivă, întrucât nu provoacă moartea peștilor și asigură prelevarea completă a exemplarelor din punctele de lucru, oferind astfel o reprezentare reprezentativă a compoziției ihtiofaunistice locale. După identificare și măsurare, exemplarele au fost eliberate imediat în proximitatea locului de capturare, minimizând stresul. 

Menționăm că utilizarea tehnicii de electrofishing necesită obținerea unei autorizații specifice din partea autorităților competente. Activitățile de acest tip pot fi realizate exclusiv de personal specializat, respectând reglementările legale în vigoare pentru protecția mediului. 

În cadrul sectoarelor studiate au fost identificați 5845 de indivizi, aparținând la 24 de specii de pești și o specie de ciclostomi. Dintre acestea, 9 specii sunt de interes comunitar (Natura 2000), printre care chișcarul (Eudontomyzon sp.), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoacă (Cottus gobio), moioagă (Barbus balcanicus/petenyi), alături de alte specii de interes comunitar. 

Datele obținute au fost corelate cu prezența sau absența fragmentărilor existente la nivelul râurilor studiate, evaluarea acestora fiind realizată de echipa de teren a Rewilding Romania. 

Prezența acestor specii indică existența unor habitate acvatice încă relativ bine conservate, cu condiții ecologice adecvate pentru desfășurarea ciclului lor de viață. Cu toate acestea, identificarea exclusivă a stadiilor larvare în cazul chișcarilor (Eudontomyzon sp.) sugerează existența unor limitări în migrația și dezvoltarea normală a indivizilor, posibil cauzate de fragmentările transversale ale cursurilor de apă. Speciile lipan (Thymallus thymallus) și zglăvoacă (Cottus gobio), recunoscute pentru sensibilitatea lor ridicată la alterări hidromorfologice, confirmă faptul că sectoarele studiate nu sunt complet degradate, deși presiunea antropică asupra integrității râurilor este vizibilă. Diferențele evidente în compoziția faunistică între sectoarele fragmentate și cele nefragmentate indică un impact negativ al acestor fragmentări asupra biodiversității și conectivității râurilor (Bănăduc et al., 2018; Nagy et al., 2023). 

Pe lângă datele colectate asupra speciilor de pești, în cadrul studiului au fost identificate și alte elemente relevante ale biodiversității acvatice. Prezența vidrei (Lutra lutra) a fost confirmată în bazinul Cerna-Belareca, în mai multe sectoare de studiu, indicând existența unor habitate cu resurse alimentare suficiente pentru specie. De asemenea, racul de ponoare (Austropotamobius torrentium) a fost identificat în bazinele Cerna-Belareca, Sebeș și Bistra, semnalând existența unor habitate acvatice favorabile, caracterizate prin ape oxigenate și substrat natural. 

Ecosistemele acvatice din arealul studiat au fost, de-a lungul timpului, supuse unui proces intens de fragmentare longitudinală, în special prin construcția de baraje și captări pentru hidroenergie (Gasparatos et al., 2017; Hecht et al., 2019; Jungwirth et al., 2003; Lees et al., 2016; Reid et al., 2019; Schmutz și Sendzimir, 2018; Stendera et al., 2012; Ziv et al., 2012; van Treeck et al., 2022). Aceste intervenții au afectat conectivitatea naturală a râurilor, migrația speciilor și diversitatea biologică.  

Pornind de la ipoteza că, în absența barierelor transversale, ihtiofauna ar fi prezentat o diversitate și o abundență mai ridicate, studiul arată că datele colectate în teren confirmă impactul negativ al fragmentărilor longitudinale asupra conectivității și distribuției populațiilor de pești. 

Spre exemplu, în bazinul Sebeș, specii sensibile au fost identificate preponderent în sectoare nefragmentate, în timp ce zonele afectate de bariere, deși prezentau condiții de habitat aparent favorabile, au avut o biodiversitate mult redusă. 

În vederea refacerii conectivității longitudinale a râurilor, cele mai eficiente măsuri sunt îndepărtarea completă a barierelor, în special a celor abandonate sau care sunt în stare avansată de degradare. Însă, acolo unde acest lucru nu este posibil, se recomandă amenajarea de pasaje funcționale pentru pești. Acestea trebuie să respecte anumite standarde tehnice pentru a permite migrarea liberă a ihtiofaunei precum viteza apei, diferențele de nivel, panta pasajului (în cazul soluțiilor de tip bypass) (FAO/DVWK, 2002).  

Impactul negativ al fragmentărilor poate fi parțial atenuat prin asigurarea unui debit ecologic adecvat aval de captări. Debitul minim recomandat trebuie să fie de cel puțin o treime până la două treimi din debitul natural, ideal situându-se în jurul valorii de 50% (Cristea, 2007). De asemenea, debitul ecologic trebuie să fie dinamic, cu variații sezoniere naturale, asigurând menținerea adâncimii apei în albie peste 10 cm pentru a susține biodiversitatea locală (HG 148/2020). 

În plus, pentru protejarea ecosistemelor acvatice, lucrările de întreținere precum spălarea deznisipatoarelor trebuie realizate exclusiv în perioadele de ape mari și cu durată limitată, astfel încât să nu fie afectată fauna acvatică (Nistorescu et al., 2016). Monitorizarea eficienței pasajelor destinate ihtiofaunei este esențială și se poate realiza prin instalarea de sisteme automate de urmărire a migrației. 

În concluzie, pentru a asigura conservarea biodiversității și funcționarea sănătoasă a ecosistemelor acvatice, este necesară o abordare integrată: refacerea conectivității longitudinale, asigurarea unui debit ecologic dinamic și adaptarea infrastructurii existente la cerințele ecologice ale speciilor de pești. 

Bibliografie:

1. Bănăduc D. and Curtean-Bănăduc A., 2002 – A biotic integrity index adaptation for a Carpathian (first-second order) river assesment, Acta oecologica, IX, 1-2, Edit. Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, ISSN 1221-5015, 81-99. 
2. Bănăduc D, Stroilă V, Curtean-Bănăduc A (2013) The fish fauna of the Timiș River (Banat, Romania). Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research 15(3): 145–172. https://doi.org/10.2478/trser-2013-0040 
3. Bănăduc, D., Voicu R., Baumgartner, L, Saša M., Bănăduc, A.; (2018) Technical Solutions to Mitigate Shifting Fish Fauna Zones Impacted by Long Term Habitat Degradation in the Bistra Mărui River – Study Case. Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research. 20. 10.2478/trser-2018-0021. 
4. Cristea I (2007). Managementul fondurilor piscicole din apele de munte. Ed. Silvică Bucureşti. 
5. FAO/DVWK. 2002. Fish passes: design, dimensions, and monitoring. Rome, Italy: FAO, 119 p. 
6. Gasparatos A, Doll CNH, Esteban M, Ahmed A (2017) Renewable energy and biodiversity: implications for transitioning to a green economy. Renew Sustain Energy Rev 70:161–184. https://doi.org/10.1016/j.rser.2016.08.030 
7. Harris, J. H. (1995). The use of fish in ecological assessments. Austral Ecology, 20(1), 65– 80. 
8. Hecht JS, Lacombe G, Arias ME, Dang TD, Piman T (2019) Hydropower dams of the Mekong River basin: a review of their hydrological impacts. J Hydrol 568:285–300. https://doi.org/10.1016/j.jhydrol.2018.10.045. 
9. Jungwirth M, Haidvogl G, Moog O, Muhar S, Schmutz S (2003) Angewandte Fischökologie an Fließgewässern. Facultas-Verlag, 547. 
10. Lees AC, Peres CA, Fearnside PM, Schneider M, Zuanon JAS (2016) Hydropower and the future of Amazonian biodiversity. Biodivers Conserv 25(3):451–466. https://doi.org/10.1007/s10531-016-1072-3. 
11. Nagy A.A., Erős N., Imecs I., Bóné G., Fülöp A., Pap P.L. (2023) Distribution and diversity of fishes and lampreys in Transylvania (Romania): a complete survey and suggestions for new protected areas. ZooKeys 1166: 351–373. https://doi.org/10.3897/zookeys.1166.102854 
12. Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. 2016, Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația „Grupul Milvus”. 
13. Reid AJ, Carlson AK, Creed IF, Eliason EJ, Gell PA, Johnson PTJ, Kidd KA, Maccormack TJ, Olden JD, Ormerod SJ, Smol JP, Taylor WW, Tockner K, Vermaire JC, Dudgeon D, Cooke SJ (2019) Emerging threats and persistent conservation challenges for freshwater biodiversity. 94:849–873. https://doi.org/10.1111/brv.12480 
14. Schmutz S, Sendzimir J (2018) Riverine ecosystem management: science for governing towards a sustainable future. Springer Nature. 
15. Stendera S, Adrian R, Bonada N, Cañedo-Argüelles M, Hugueny B, Januschke K, Pletterbauer F, Hering D (2012) Drivers and stressors of freshwater biodiversity patterns across different ecosystems and scales: a review. Hydrobiologia 696(1):1–28. https://doi.org/10.1007/s10750-012-1183-0 
16. Van Treeck Ruben, Geist Juergen, Pander Joachim, Tuhtan Jeffrey, Wolter Christian. (2022). Impacts and Risks of Hydropower. 10.1007/978-3-030-99138-8_4. 
17. Ziv G, Baran E, Nam S, Rodríguez-Iturbe I, Levin SA (2012) Trading-off fish biodiversity, food security, and hydropower in the Mekong River Basin. Proc Natl Acad Sci USA 109(15):5609–5614. https://doi.org/10.1073/pnas.1201423109 
18. SR EN 14011:2003, Calitatea apei. Prelevarea peştilor cu ajutorul electricităţii. 
19. https://arhiva.reper24.ro/locuitorii-din-mehadia-si-baile-herculane-protejati-de-viituri- lucrari-reluate-pe-paraul-belareca/ 
20. https://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz 
21. https://arhiva.reper24.ro/locuitorii-din-mehadia-si-baile-herculane-protejati-de-viituri- lucrari-reluate-pe-paraul-belareca/