După aproape un secol de absență ca păsări cuibăritoare, vulturul sur și vulturul negru revin în Carpații Meridionali. Prin proiectul LIFE for Vultures, lansat în octombrie 2026, Rewilding România alături de partenerii săi, își propun să restabilească populațiile de vulturi în România, să reducă amenințările care au contribuit la dispariția lor și să creeze condițiile necesare pentru ca vulturii să își reia rolul în ecosistem.

La 1 octombrie 2026 a început oficial proiectul „Revenirea vulturilor suri și a vulturilor negri în Carpații Meridionali, pentru o Europă mai sălbatică și mai bine conectată” (Return of the Griffon and Cinereous Vultures to the Southern Carpathians for a Wilder, More Connected Europe – LIFE for Vultures), o inițiativă cu o durată de șapte ani, cofinanțată de Uniunea Europeană prin Programul LIFE.
Coordonat de Fundația Rewilding România, în parteneriat cu Societatea Ornitologică Română (SOR), GREFA (Spania) și Vulture Conservation Foundation (VCF, Olanda), proiectul are un buget de aproximativ 7,56 milioane de euro și prevede reintroducerea a cel puțin 170 de vulturi suri (Gyps fulvus) și 24 de vulturi negri (Aegypius monachus) până în anul 2033. Inițiativa este implementată cu sprijinul partenerilor asociați Rewilding Europe, Parcul Național Domogled-Valea Cernei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Zona principală de reintroducere se află în Carpații de Sud-Vest, în apropierea Parcului Național Domogled-Valea Cernei, pe teritoriul comunei Obârșia-Cloșani, județul Mehedinți. Aici vor fi create condițiile necesare pentru aclimatizarea și eliberarea treptată a păsărilor, dar și pentru monitorizarea și protejarea lor pe termen lung.

De ce au dispărut vulturii din România?
Cu aproximativ un secol în urmă, patru specii de vulturi făceau parte din fauna României: vulturul sur (Gyps fulvus), vulturul negru (Aegypius monachus), zăganul (Gypaetus barbatus) și hoitarul (Neophron percnopterus). Astăzi, niciuna dintre aceste specii nu mai are populații cuibăritoare în țara noastră, deși exemplare izolate pot fi observate ocazional.
Dispariția lor s-a produs treptat, în prima jumătate a secolului XX și în deceniile următoare. Ultimele cuibăriri documentate ale vulturului sur și zăganului datează din 1929, cea a vulturului negru din 1942, iar cea a hoitarului din 1966.
Dispariția treptată a celor patru specii de vulturi din România a fost rezultatul mai multor factori, de la persecuția directă și otrăvire până la schimbările profunde ale agriculturii și ale modului de creștere a animalelor.
Principalele cauze au fost:
- Persecuția directă. Între 1870 și 1950, vulturii au fost împușcați, capturați, iar cuiburile le-au fost distruse și ouăle colectate. Vulturii suri și cei negri erau considerați în mod eronat o amenințare pentru animalele domestice, ceea ce a dus, în unele regiuni, chiar la campanii organizate pentru eliminarea lor.
- Otrăvirea secundară. În perioada 1920-1950, pentru combaterea carnivorelor erau folosite cadavre de animale otrăvite cu substanțe precum stricnina și cianura. Vulturii care se hrăneau cu aceste cadavre mureau, deși nu erau ținta directă a otrăvirii.
- Reducerea surselor de hrană. Introducerea unor reguli sanitare care impuneau îngroparea cadavrelor de animale a redus cantitatea de hrană disponibilă în natură.
- Transformarea agriculturii și a peisajului rural. Intensificarea și colectivizarea agriculturii, trecerea la creșterea animalelor în adăposturi și reducerea numărului de animale domestice care pășteau liber, inclusiv a cailor folosiți la muncile agricole, au diminuat și mai mult resursele de hrană ale vulturilor.
- Colectarea păsărilor și a ouălor pentru colecții. Capturarea sau uciderea exemplarelor și colectarea ouălor pentru colecții științifice și private au afectat suplimentar populațiile deja reduse.
Acești factori au dus la reducerea și izolarea treptată a populațiilor de vulturi, făcându-le tot mai vulnerabile, până când toate cele patru specii au dispărut din fauna României. Dispariția vulturilor a afectat și funcționarea naturală a ecosistemelor. Aceste păsări necrofage aveau un rol important în eliminarea cadavrelor de animale, contribuind astfel la reciclarea nutrienților și la limitarea răspândirii anumitor agenți patogeni.
Deși sunt adesea asociați cu moartea din cauza modului lor de hrănire, vulturii îndeplinesc un rol esențial în menținerea sănătății ecosistemelor. Nu sunt prădători specializați în vânarea animalelor sănătoase, ci păsări necrofage, cunoscute și drept „sanitarii naturii”. Revenirea lor în România ar însemna, așadar, nu doar recuperarea unor specii dispărute ca păsări cuibăritoare, ci și restabilirea unei funcții ecologice importante.

Rewilding: refacerea proceselor naturale și a relațiilor dintre specii
Reintroducerea vulturilor în România face parte din eforturile de refacere a proceselor naturale prin rewilding. Această abordare a conservării naturii urmărește restabilirea proceselor ecologice cu ajutorul speciilor cheie, astfel încât ecosistemele să își recapete capacitatea de a se autoregla și de a evolua în mod natural, cu o intervenție umană tot mai redusă în timp.
În Carpații Meridionali, Rewilding România contribuie deja la refacerea proceselor naturale prin LIFE with Bison, un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul LIFE. Implementat împreună cu Rewilding Europe, WWF, WeWilder, primăriile Armeniș, Teregova și Cornereva și Institutul de Cercetare-Dezvoltare Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc, proiectul însumează eforturile de refacere a populației de zimbri din Munții Țarcu. La zece ani de la prima eliberare în sălbăticie, populația a depășit 250 de zimbri, dintre care mai mult de jumătate s-au născut în libertate. Aceste rezultate confirmă succesul proiectului și eficiența măsurilor de reintroducere și conservare implementate până în prezent. Totodată, Fundația Rewilding România desfășoară acțiuni de consolidare a populațiilor de erbivore sălbatice și alte inițiative dedicate refacerii biodiversității și conectivității ecologice.
Reintroducerea vulturilor reprezintă un nou pas în această direcție. În timp ce erbivorele influențează vegetația și structura habitatelor, vulturii contribuie la reciclarea nutrienților prin consumarea cadavrelor de animale. Împreună, aceste specii susțin funcționarea unor ecosisteme mai complexe și mai reziliente.
Pe termen lung, stabilirea unor populații viabile de vulturi în România ar putea contribui și la îmbunătățirea conectivității dintre populațiile europene, în special cele din Peninsula Iberică, sudul Franței, Balcani și Europa de Est.

Trei ani de pregătiri pentru revenirea vulturilor
Deși proiectul LIFE for Vultures a început oficial în octombrie 2026, pregătirile pentru reintroducerea celor două specii, vulturul sur și vulturul negru, au debutat în 2023, prin realizarea unui studiu de fezabilitate. Acesta a reprezentat prima etapă în evaluarea condițiilor necesare pentru revenirea vulturilor în România. Astfel, am identificat un habitat potrivit, am analizat disponibilitatea hranei, condițiile de cuibărire, amenințările existente și posibilitățile de monitorizare și protecție a păsărilor după eliberare.
Tot în anul 2023, Rewilding România a încheiat un parteneriat cu administrația Parcului Național Domogled-Valea Cernei, pe teritoriul căruia urmează să fie reintroduși vulturii. Zona a fost identificată ca fiind potrivită pentru revenirea celor două specii în sălbăticie – vulturul sur și vulturul negru, întrucât îndeplinește condițiile necesare pentru acest proces. Pe teritoriul comunei Obârșia-Cloșani este construită o volieră de aclimatizare, în care vulturii vor fi găzduiți și monitorizați înainte de eliberarea în natură.
În 2024, au avut loc consultări cu reprezentanții a opt primării din zona parcului. În același an, a fost realizat un studiu sociologic privind atitudinea populației față de vulturi, pentru a înțelege mai bine percepțiile și eventualele îngrijorări ale comunităților locale.
În anul 2025 a fost semnat parteneriatul cu Primăria Comunei Obârșia-Cloșani și am obținut sprijinul oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru programul de reintroducere a vulturului sur și a vulturului negru.
În februarie 2026 a fost obținută autorizația de construire a volierei de aclimatizare și am început lucrările. În prezent aceasta este în curs de finalizare. În anul 2026, prin intermediul Rewilding Europe am semnat un parteneriat cu GREFA, organizație care se va ocupa de selecția, pregătirea și transportul păsărilor.
În iunie 2026, am organizat o nouă întâlnire cu reprezentanții celor opt primării, la care am invitat și reprezentanții altor două localități din împrejurimile parcului. Vulturii pot parcurge distanțe mari atât în căutarea hranei, cât și pentru identificarea unor locuri potrivite de cuibărit. Prin urmare, este posibil ca aceștia să ajungă și dincolo de teritoriul localităților incluse inițial în proiect. Ne dorim ca și comunitățile din zonele învecinate să fie informate și implicate, astfel încât să putem preveni potențialele amenințări și să asigurăm protecția vulturilor pe măsură ce aceștia își extind arealul.
În luna iulie a aceluiași an, a avut loc o întâlnire cu o parte din partenerii din proiect și cu autoritățile locale: Direcția Județeană de Mediu Mehedinți – Agentia Nationala pentru Mediu si Arii Protejate – ANMAP, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mehedinți, Garda de Mediu Mehedinti, precum și reprezentanți ai Parcul Național Domogled-Valea Cernei, Parcul Național Retezat National Park și Romsilva – Parcul Natural Porțile de Fier.

În etapa premergătoare reintroducerii vulturilor, un rol important l-a avut schimbul de experiență cu organizații europene care au derulat deja proiecte similare.
În 2024, Marina Drugă și Cătălin Josan, membri ai echipei Rewilding România, au participat la o vizită de informare și învățare în Spania, la Terra Naturalis. În cadrul acesteia au avut ocazia să observe habitatul în care vulturii fuseseră reintroduși, volierele de aclimatizare și punctele de hrănire. Totodată au participat la activități de inelare a vulturilor negri și de montare a emițătoarelor pentru monitorizarea ulterioară a acestora.
În 2025, Marina Drugă, director executiv al Fundației Rewilding România, a vizitat centrul de recuperare a faunei sălbatice administrat de GREFA, organizație care a devenit ulterior unul dintre partenerii proiectului. Vizita i-a oferit ocazia să afle mai multe despre selecția păsărilor, evaluarea stării lor de sănătate și procedurile necesare pentru transportul, aclimatizarea și eliberarea lor în natură. Aceste experiențe au contribuit la pregătirea unui program adaptat condițiilor din România, bazat pe expertiza acumulată în alte țări europene.
De la aclimatizare la viața în libertate
Reintroducerea celor două specii va fi realizată treptat, începând cu vulturii suri, primele eliberări fiind planificate în perioada 2027-2033. Reintroducerea vulturilor negri este prevăzută într-o etapă ulterioară, începând cu anul 2030. Păsările vor proveni din centre de recuperare și, acolo unde este cazul, din programe de reproducere pentru conservare, selecția și pregătirea lor fiind coordonate de GREFA.
Înainte de transport, fiecare exemplar va trece prin verificări veterinare și proceduri de carantină. După sosirea în România, păsările vor petrece între șase și nouă luni în voliera special amenajată, unde se vor putea adapta treptat noului mediu. Eliberările se vor desfășura în etape, iar păsările vor fi echipate cu emițătoare GPS și inele de identificare vizuală. Monitorizarea va permite urmărirea deplasărilor, identificarea zonelor de hrănire și odihnă, evaluarea supraviețuirii și, în timp, observarea eventualelor tentative de reproducere.

Proiectul prevede și amenajarea unor puncte de hrănire autorizate, pentru a sprijini păsările în perioada de adaptare. În cazul vulturilor negri, vor fi instalate și platforme artificiale de cuibărit.
Scopul proiectului nu este doar eliberarea unui număr de păsări, ci mai degrabă crearea condițiilor propice ca acestea să rămână în regiune, să fie în siguranță, să se reproducă și să formeze, în timp, populații stabile și viabile. Ne propunem să reducem amenințările la adresa vulturilor și să contribuim la îmbunătățirea conectivității dintre populațiile europene. În același timp, ne dorim ca revenirea acestor specii să aducă noi oportunități pentru comunitățile locale, prin dezvoltarea unui turism responsabil, bazat pe experiențe de rewilding, observarea și fotografierea păsărilor, servicii de ghidaj și colaborări cu producătorii locali. Vulturii ar putea deveni un simbol al regiunii și al unei reușite comune: întoarcerea în sălbăticie a unor specii dispărute din România, prin eforturile organizațiilor de mediu, ale autorităților și ale localnicilor. Implicarea comunităților va fi esențială pentru ca această revenire să fie una de durată, iar beneficiile ei să fie valorificate în mod responsabil, cu respect față de natură.
Protejarea vulturilor este la fel de importantă ca reintroducerea lor
Experiența altor proiecte europene de reintroducere ne demonstrează că revenirea vulturilor depinde nu doar de calitatea habitatelor alese, ci și de reducerea amenințărilor care le pot afecta supraviețuirea. Unul dintre cele mai importante pericole este otrăvirea ilegală a faunei. Vulturii pot consuma cadavre contaminate cu substanțe toxice, chiar dacă otrava nu a fost destinată direct acestora.
Pentru prevenirea și investigarea unor asemenea situații, proiectul LIFE for Vultures prevede înființarea unei unități canine special antrenate pentru detectarea substanțelor toxice. Totodată, colaborarea cu autoritățile competente va fi esențială pentru identificarea și gestionarea cazurilor de otrăvire. Mizăm pe sprijinul și implicarea acestora pentru a reduce riscurile la care sunt expuși vulturii, mai ales în primii ani, când populațiile aflate în curs de formare sunt deosebit de vulnerabile.
Alte riscuri importante sunt electrocutarea și coliziunile cu liniile electrice. Proiectul include identificarea infrastructurii periculoase, izolarea unor stâlpi electrici și instalarea de dispozitive care să facă liniile mai vizibile pentru păsări. Vor fi abordate și riscurile asociate intoxicației cu plumb sau cu anumite medicamente veterinare, deranjului în zonele de cuibărit și dezvoltării infrastructurii energetice în apropierea zonelor de cuibărit.
Monitorizarea GPS va furniza informații esențiale despre comportamentul păsărilor și despre zonele în care sunt necesare măsuri suplimentare de protecție. Pe baza datelor colectate, echipa proiectului va putea adapta intervențiile și strategiile de conservare.
Totodată, va fi înființat un Grup Național de Lucru pentru Conservarea Vulturilor și va fi elaborat un Plan Național de Acțiune, în cadrul căruia vor fi stabilite măsurile prioritare pentru reintroducerea și protejarea acestor păsări în România. Planul va include acțiuni pentru reducerea amenințărilor, identificarea unor noi zone de reintroducere și îmbunătățirea conectivității dintre populații, astfel încât acestea să devină viabile și să se poată menține pe termen lung.

Comunitățile locale sunt parte esențială a revenirii vulturilor
Experiența reintroducerii zimbrilor în Munții Țarcu ne-a demonstrat că implicarea comunităților locale este esențială pentru reușita unui astfel de proiect. În acest context, am început să construim relații de colaborare cu autoritățile, fermierii și locuitorii din Carpații de Sud-Vest încă din perioada premergătoare a proiectului LIFE for Vultures. Vom continua să investim timp și resurse în consolidarea acestor parteneriate. Ne dorim ca oamenii din regiune să înțeleagă importanța revenirii vulturilor și să devină parte activă a eforturilor de protejare a acestora.
După atâtea decenii în care vulturii au dispărut ca specie cuibăritoare din România, este firesc ca aceste păsări să fie puțin cunoscute. Unele percepții greșite despre aceste păsări pornesc din lipsa cunoștințelor sau din temerile legate de prezența lor în apropierea gospodăriilor. De aceea, educația, informarea corectă și responsabilizarea localnicilor sunt esențiale pentru succesul pe termen lung al proiectului LIFE for Vultures. Vrem ca oamenii să înțeleagă comportamentul vulturilor, modul lor de hrănire și rolul ecologic pe care îl îndeplinesc. Totodată ne dorim să răspundem deschis întrebărilor și îngrijorărilor.
În activitățile educaționale pe care le desfășurăm, acordăm, de obicei, o importanță deosebită copiilor. Prin ateliere organizate în școli, în colaborare cu partenerii noștri de la Parcul Național Domogled-Valea Cernei, precum și prin tabere și întâlniri interactive, ne propunem să le trezim curiozitatea și să îi ajutăm să descopere aceste păsări emblematice. Totodată, vom organiza sesiuni de informare și pentru adulți. Credem că o mai bună cunoaștere a speciilor de vulturi va contribui la dezvoltarea unei atitudini responsabile și la dorința de a le proteja.
În acest scop, am creat, împreună cu Societatea Ornitologică Română (SOR) și cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, platforma interactivă Desprevulturi.ro. Prin quiz-uri, provocări interactive și fotografii, aceasta oferă o modalitate accesibilă și atractivă de a cunoaște cele patru specii de vulturi care au trăit cândva în România, dar și de a înțelege mai bine importanța acestora în natură.

Un proiect de șapte ani, dar cu o perspectivă pe termen lung
LIFE for Vultures se va desfășura până la 30 septembrie 2033, însă refacerea unor populații viabile de vulturi în Carpații Meridionali necesită timp și eforturi susținute, inclusiv după încheierea proiectului. Ne dorim ca, în anii următori, aceste păsări să redevină o prezență obișnuită pe cerul României, să cuibărească și să-și crească puii în libertate. Avem încredere că, prin eforturi comune, această revenire poate deveni o reușită atât pentru natură, cât și pentru comunitățile locale. Și tu poți contribui!
Descoperă mai multe despre vulturi pe desprevulturi.ro, împărtășește informații corecte despre aceste păsări și ajută-ne să schimbăm percepțiile greșite despre ele. Cu cât mai mulți oameni le vor cunoaște și înțelege rolul, cu atât vom avea șanse mai mari să le oferim un viitor sigur în Carpații Meridionali.
Disclaimer: Co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul LIFE. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar opiniile Uniunii Europene sau ale CINEA. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
